News

Cât va costa o pâine de la 1 august 2025. Nu doar TVA crește: ”Vom avea și scumpiri de 25%”

08.07.2025 | 22:39
Cat va costa o paine de la 1 august 2025 Nu doar TVA creste Vom avea si scumpiri de 25
Cu cât se vor scumpi alimentele de la 1 august. Foto=montaj: FANATIK
Cu cât se vor scumpi alimentele de la 1 august 2025 din cauza creșterii TVA? Nu doar această taxă ne pândește buzunarele.
ADVERTISEMENT

Cu cât se vor scumpi alimentele de bază de la 1 august 2025, după ce s-a anunțat creșterea TVA? Președintele Sindalimenta, Dragoș Frumosu, trage un semnal de alarmă și face o analiză despre costurile vieții noastre în următoarele luni, în exclusivitate pentru FANATIK. Nu doar majorarea TVA ne va afecta!

Cu cât se vor scumpi carnea, fructele și legumele de la 1 august 2025. Nu doar TVA crește

În mod normal, creșterea TVA la alimentele de bază de la 9% la 11% nu va produce mari scumpiri, însă prețurile vor fi mai mari din alte motive, taxa pe valoare adăugată reprezentând o mică parte doar. Mai concret, o pâine de 5 lei va costa cu 8 bani în plus, iar un kilogram de ceafă de porc, de pildă, va costa cu aproximativ 50 de bani în plus. Asta dacă ne raportăm doar la TVA.

ADVERTISEMENT

Dragoș Frumosu ne-a mărturisit că scumpirile vor fi, la unele alimente, inclusiv carne, pâine, fructe sau legume, între 10 și 25%, amintind și de ceilalți factori: liberalizarea prețului la energie și războaiele de pe planetă care pot provoca o explozie a prețului combustibililor.

Războaiele contribuie și ele la scumpiri

„Este foarte greu să spun exact care produse se scumpesc mai mult și care sunt procentele și argumentez de ce. În primul rând, factorii care influențează creșterea prețurilor la alimente sunt mai mulți decât creșterea TVA. O să vină din spate și suportul financiar pe care angajatorii l-au făcut după eliminarea facilității de 20% din salariul angajaților, plătind ei în mare parte pentru a nu-și pierde angajații… Și așa în industria alimentară este o criză a forței de muncă și mă refer la cea calificată.

ADVERTISEMENT

Pe de altă parte, discutăm despre această creștere alimentară mai mică direct pentru produsul alimentar, dar nu trebuie uitat că va crește TVA la ambalaj, cresc accizele la combustibil. E posibil să crească și prețul la combustibil pe piața internațională dacă ținem cont de războaie și de influența lor. Atunci va crește și prețul pe kilometru la transport. Obligatoriu va influența transportul materiei prime și transportul produsului finit. 

ADVERTISEMENT

La fel, adăugăm liberalizarea prețului la energie electrică. Costurile cu energia electrică într-o societate producătoare de alimente reprezintă între 8 și 10%. Liberalizarea prețului la energie influențează și producția de gaz și atunci imaginați-vă că în funcție de cât va fi kilowatul, acest procent de 8-10% se va modifica. 

ADVERTISEMENT

Din punctul meu de vedere, nu mai adaug aici măsura plafonării, în continuare, la unele produse alimentare, o tâmpenie de măsură care a adus doar prejudicii producătorului și un mic avantaj consumatorului, o să putem vorbi de un avantaj pe termen mai lung, pentru că puterea de cumpărare scade în progresie geometrică. Toate astea vor avea un impact negativ. Nu vom avea o creștere sub 10% la alimente, iar în unele situații poate să ajungă până la 25%, cred eu, vizavi de acești factori, desigur, dacă nu se va întâmpla ceva spectaculos”, a declarat Dragoș Frumosu, pentru FANATIK.

Cu cât se vor scumpi alimentele în lunile ce vin. Simulări

Cu cât se vor scumpi, așadar, alimentele în viitorul apropiat, având în vedere toate detaliile prezentate mai sus de Frumosu? Iată o listă scurtă a prețurilor cu care ne-am putea confrunta cardul bancar de la 1 august încolo:

ADVERTISEMENT
  • un kilogram de carne de porc (care variază între 20 și 40 de lei, în funcție de magazin) ar putea să coste 25 sau 50 de lei, având în vedere o scumpire de până la 25%;
  • o pâine de 5 lei ar putea ajunge să coste între între 5,5 și 6,25 de lei;
  • roșiile ciorchine de import ar putea crește de la 11 lei la 14 lei, iar cele românești timpurii, care în piață se dau cu aproximativ 45 de lei kilogramul vor putea ajunge până la 56 de lei;
  • un kilogram de cartofi ar putea ajunge să coste chiar și 7,5 lei;
  • pulpele de pui dezosate, care în prezent costă în jur de 22 de lei kilogramul, ar putea să coste 27,5 lei;
  • un kilogram de orez care acum costă 8 lei ar putea să ajungă până la 10 lei;
  • un kg. de brânză de vaci, al cărui preț variază între 23 și 38 de lei, ar putea costa 28 sau 47 de lei.

Președintele Sindalimenta, despre măsura care ar pune pe butuci economia: „O creștere uriașă a evaziunii fiscale pe piața cerealelor”

Dragoș Frumosu a trecut în revistă și care consideră că ar fi măsura care ar reprezenta cireașa de pe tort la toate deciziile anunțate deja de la vârful statului. Renunțarea la taxarea inversă în cazul cerealelor ar putea face ca evaziunea fiscală să bubuie și mai mult, existând și riscul ca producția de alimente românești să intre într-un declin uriaș.

„Am auzit de o măsură, dar sper să nu se ia, renunțarea la taxarea inversă în cazul cerealelor. Ar conduce la o creștere uriașă a evaziunii fiscale pe piața cerealelor și atunci lucrurile ar fi scăpate de sub control și există riscul ca producția de alimentație românească să se decimeze. În loc statul să câștige un leu de la societățile mici, pierde. Va crește numărul șomerilor, pentru că personalul va fi disponibilizat și, nu în ultimul rând, pe fondul puterii de cumpărare scăzute vor scădea vânzările. Asta e cel mai periculos.

Coroborând cu politica marilor rețele comerciale care, desigur, protejează din punct de vedere al prețului aceleași produse care vin din import, sper să nu se întâmple așa, avem riscul să avem pe raft produse de import de până la 80-85% față de cât avem acum, să distrugem industria alimentară așa cum am distrus agricultura și aici aș băga și sectorul de creștere a porcului. Dacă la un moment dat asiguram 55-60% de consum de carne proaspătă și preparate, astăzi importăm 80% din cauza absenței unor măsuri neluate la timp. Nu era nevoie de bani de la guvern, dar era nevoie să avem o bancă agricolă care să finanțeze niște afaceri cu dobânzi mai mici, să avem niște forme de stimulare care să încurajeze asocierea producătorilor pe anumite domenii”, a explicat Dragoș Frumosu, pentru FANATIK.

Erau magazinele Unirea ale lui Petre Daea o soluție pentru a evita dezastrul?

Una dintre ideile intens vehiculate în trecut, în sprijinul producătorilor locali, a fost cea a fostului ministru al agriculturii, Petre Daea, a relansării cooperativelor de altădată. În opinia reprezentantului Sindalimenta, ideea magazinelor Unirea n-a fost neapărat rea, însă ar fi trebuit, ca la un moment dat, cooperativa să nu mai depindă doar de statul român. Un alt program care a ajutat industria alimentară de la noi, „Tomata”, a fost bine privit, însă proiectul nu a mai fost monitorizat pentru a trage niște concluzii despre cât a fost de eficient și dacă se poate aplica și la alte produse în afară de roșii.

„Sigur că aici sunt discuții, în sensul că statul nu ar trebui să facă afaceri. Acea cooperativă Unirea teoretic ar fi fost o formă asociativă a Ministerului Agriculturii. Era un pas, o chestie de pornire, numai că avem acea lege a produselor alimentare pe lanțul scurt, dar am pus căruța înaintea boilor, pentru că nu avem infrastructura de transport. Degeaba oferi posibilitatea producătorilor și fermierilor să își aducă produsele pe lanțul scurt sau dintr-un județ în altul pe o rază de 100 de kilometri dacă nu oferi acestora posibilitatea de transport și de depozitare. Acea cooperativă s-ar fi putut transforma într-o afacere privată, pentru că o astfel de cooperativă ar fi necesară la nivelul fiecărui județ, cu fonduri europene accesate.

Ce s-a ales de programul Tomata al lui Dragnea

Tot pe fonduri europene se pot crea puncte tehnologice și o mică infrastructură pe transport. Evident că nu o să mă duc după roșii la Sinaia sau la Brașov, dezvolt în zona aia produsele lactate sau altceva. În felul ăsta puteam să colectez marfa de la toți fermierii care să facă parte din cooperativă, să aibă acțiuni, nu să fie doar simpli membri.  O alegeam la depozit, o vindeam, o sortam, o livram către marile rețele comerciale, care trebuie înțelese că au nevoie de constanță în aprovizionare și de cantitate. Se putea face chiar și în cazul cărnii asta, nu doar la legume și fructe.

Programul Tomata, de exemplu, n-a fost gândit rău, dar vă rog să îmi spuneți dacă are cineva o situație centralizată să vedem ce producție s-a făcut, dacă și-a mai mărit unul solarul cu 5 metri sau a folosit lemne pentru solar sau altă energie de căldură și care este rezultatul privind mărirea perioadei de vânzare și de existență a tomatelor pe piață și reducerea perioadei de importuri”, a completat Dragoș Frumosu.

Exemplul polonez

În final, după ce am aflat cu cât se vor scumpi alimentele luând în calcul creșterea TVA și factorii descriși mai sus, Frumosu ne-a dat și un exemplu pe care am putea să îl luăm în seamă serios, al merelor poloneze care au ”invadat” piața românească.

„Acum vreo 10 ani când se punea problema de a da în școli copiilor mere, a apărut un proiect de lege la minister  și se discuta că aceste mere trebuie să provină numai din Uniunea Europeană. Tot băteau câmpii și după o jumătate de oră am întrebat: măi, oameni buni, suntem nebuni? Păi țara noastră produce mere, le aruncăm că nu avem spațiu de depozitare. De ce nu facem ceva astfel încât merele să le depozităm și să le dăm copiilor în școală.

„Nouă ni s-a spus întotdeauna că încălcăm reglementări europene”

Luăm mere din Polonia, de exemplu. Statul polonez știe să subvenționeze, sub diferite forme, nouă ni s-a spus întotdeauna că încălcăm reglementări europene, dar polonezii care vin și întreabă cât e kilogramul de mere în România, păi 3 lei, păi ei vin și vor să le vândă cu 2,5 lei. Păi da, dar eu fermier polonez le produc la 3,5. Lasă, mă, că vin eu, statul, și de la 2,5 la 3,5 îți dau eu și tu du-te și vinde merele în România cu 2,5. Și statul încasează bani la bugetul statului ajutând producătorii. 

Se fac niște politici gândite, adevărate. La noi, lucrurile sunt dictate după interese. Întrebați-l pe ministrul Barbu dacă de când e ministru s-a gândit și la un plan de redresare a sistemului de irigații, nu mai vorbesc de cât a fost director acolo, la ANIF (Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare). Nu tragem concluzia că nu există niciun interes?”, a încheiat președintele Sindalimenta, pentru FANATIK.