Sport

Daniel Șendre, întrebare incomodă pentru fanii „câinilor”: “Dinamo a început să răspundă la exigențele suporterilor. Tribunele când?”

17.10.2026 | 17:25
Daniel Sendre intrebare incomoda pentru fanii cainilor Dinamo a inceput sa raspunda la exigentele suporterilor Tribunele cand
Daniel Șendre se întreabă de ce fanii dinamoviști nu vin în număr mult mai mare la meciurile favoriților. Foto: colaj Fanatik
Editorialistul Fanatik, Daniel Șendre, a remarcat tribunele mai mult goale de pe Arena Naționala la meciul lui Dinamo cu Botoșani, motiv pentru care îi provoacă pe suporterii lui să reflecteze.
ADVERTISEMENT

Dinamo este într-un loc bun, joacă un fotbal care oferă motive să vii la stadion și câștigă inclusiv atunci când victoria se lasă așteptată. Cu Botoșani a controlat, a ratat și a avut nevoie de două penalty-uri spre final pentru a transforma superioritatea în rezultat. Au existat emoții, dar nu și dubii asupra echipei care merita punctele. Dinamo le-a obținut pe toate și astfel a rămas înșurubată pe primul loc, indiferent ce se întâmplă pe lângă.

Cu toate acestea, în tribune continuă să fie prea multe locuri goale, motiv pentru care am o întrebare pentru suporterii dinamoviști. Este o întrebare care merită aceeași sinceritate cu care sunt judecate schimbările antrenorului, ratările atacanților sau deciziile conducerii.

ADVERTISEMENT

Ce mai trebuie să ofere această echipă pentru ca mai mulți dinamoviști să vină lângă ea?

Am fost cel mai dur critic al actualei conduceri. Ani la rând am cerut o echipă în care suporterii să se poată recunoaște. Campaniile neserioase pe SeedBlink, autocarul vișiniu aiuritor, perioadele de mercato ratate, fotografiatul cu trofeele altora, vacanțele în Mexic când în Groapă ardea sau sigla care nu reprezintă anvergura acestui club au fost tot atâtea motive pentru care am lovit în conducere cu forță. Am cerut seriozitate, coerență, disponibilitate de a înțelege sacrificiile suporterilor și perspectiva de a trăi, din nou, pentru ceva mai mult decât evitarea unei alte catastrofe. Am criticat din poziția unui om aflat în prima linie a frontului deschis împotriva escrocilor spanioli și a altora care loveau chiar mai puternic din țară.

O luptă a naibii de dură și de disperată, purtată din poziția de purtător de cuvânt DDB, umăr lângă umăr cu câinii lui Dinamo care în fața morții au spus, răspicat: “Nu! Exclus! Pe ăsta nu îl iei!” Noilor patroni suporterii le-au oferit posibilitatea de a deține cel mai mare brand al României în fotbal, alături de Steaua. Suporterii nu le cereau înapoi nici măcar 1 euro din milioanele investite, le-au cedat 8% din acțiunile cumpărate de la Negoiță și au fost de acord să li se șteargă, din pix, €1.5 milioane în insolvență. Toate acestea pentru a ușura povara de pe umerii acționarilor, pe care era obligatoriu să fie puse reflectoarele! Fiecare pas făcut de conducere în lateral l-am tratat ca pe un semnal de alarmă la care am răspuns cu ostilitate. Lupta suporterilor de a readuce Dinamo acolo unde merită trebuia câștigată neapărat. Meritau asta toți dinamoviștii, suporteri și legende, care sunt și care au fost!

ADVERTISEMENT

În DDB au existat, în total, pe momentul de vârf, 15.700 de carduri, însă numărul de “sinucigași” era mult mai mic, pentru că destui au făcut carduri pentru fiecare membru al familiei. Cardul reprezenta o modalitate de a contribui cu bani. Estimarea mea e că nu am fost mai mulți de 10.429 de kamikadze în program.

ADVERTISEMENT

Astăzi există motive ca toți suporterii să privească în sus. Estimările vorbesc despre sute de mii de dinamoviști la nivel național. Tocmai de aceea, distanța dintre așteptările uriașe din jurul lui Dinamo și prezența efectivă la meciuri devine greu de ignorat.

ADVERTISEMENT

Dinamo are și un public care poate veni, însă alege să amâne

Aseară, pe Arena Națională, la meciul cu FC Botoșani, au fost anunțați 10.429 de suporteri doar, într-un moment în care Dinamo e reintrat în lupta pentru trofee și Europa, oficial. Altfel spus, acționari și conducere, au livrat! Pe toate palierele! Administrație, comunicare, marketing, social și sportiv! Toate temerile mele și ale altora au fost calmate. Încrederea aia despre care Andrei Nicolescu spunea că se câștigă greu mi-au câștigat-o până și mie, cel mai dur critic al lor.

Nu spun că cei 10.429 de suporteri prezenți sunt aceiași care au luptat, cu patalama la mână, să salveze clubul. Spun doar că au fost prea puțini!

ADVERTISEMENT

Ar fi nedrept să transform fiecare scaun gol într-un cap de acuzare. Unii oameni muncesc la ora meciului, alții locuiesc departe, au copii, obligații sau un buget care nu le permite să vină atât de des pe cât și-ar dori. Pentru o familie, drumul la stadion înseamnă mai mult decât prețul unui bilet. Nimeni nu are dreptul să distribuie certificate de dinamovist în funcție de câte intrări apar într-un cont.

Dar respectul pentru aceste situații nu trebuie să închidă discuția. Dinamo are și un public care poate veni, însă alege să amâne. Pentru un adversar mai important, pentru un meci decisiv, pentru momentul în care lupta la titlu va deveni suficient de clară încât seara să capete greutatea unui eveniment. Problema este că o asemenea luptă se construiește și în partidele care nu par evenimente. Se construiește într-o seară în care mingea nu intră, atacantul ratează din nou, iar nerăbdarea începe să coboare din tribună pe gazon. Atunci poate conta un stadion care împinge echipa înainte. Atunci sprijinul are o utilitate imediată, dincolo de frumusețea unei fotografii cu tribune pline.

Dacă dinamoviștii așteaptă ca Dinamo să ajungă la meciul cel mare pentru a se mobiliza, echipa va trebui să parcurgă prea mult din drum fără tot ajutorul pe care l-ar putea avea.

Cine a încetat să vină? De ce?

Nici clubul nu poate privi însă această discuție mulțumit că responsabilitatea tocmai am mutat-o spre suporteri. Locurile goale reprezintă și o problemă pe care conducerea trebuie să o înțeleagă: Cine a încetat să vină? De ce? Ce îl împiedică să revină? Cât de simplu este pentru o familie să cumpere bilete, să ajungă la meci și să plece cu dorința de a repeta experiența?

Problema e că la ultima întrebare clubul condus de Andrei Nicolescu a răspuns deja. Prețurile sunt în regulă, modalitatea achiziționării e simplă, iar experiența oferită pe stadion a fost dusă la un cu totul alt nivel. Ea începe cu Dinamo Fest și se termină cu încă 3 puncte în clasament.

Dinamo are suporteri care au demonstrat cât pot duce atunci când clubul a fost în pericol și tocmai această forță face legitimă întrebarea mea despre prezent. După atâta energie consumată pentru supraviețuire, ar fi păcat ca bucuria reconstrucției să fie trăită de prea mulți doar în fața televizorului.

Echipa începe să ofere ceea ce i s-a cerut. Acționarii au încă destule de îmbunătățit, conducerea va mai greși și echipa va pierde din când în când. Dar există ceva de susținut acum, cât drumul este încă deschis și punctele se câștigă greu. Dinamoviștii așteaptă de mult să aibă din nou o echipă pentru care să merite să vină la stadion. Ar fi bine să nu lase să treacă acest moment așteptându-l pe următorul.

Încă ceva, la fel de important.

Cu lupta pentru salvarea lui Dinamo “câinii” au rezolvat-o între ei. Suporterii care au putut, au avut încredere în cei care purtau steagul pe front și astfel s-au aliniat hotărât în spatele lui, au făcut-o și pentru ceilalți. E practic o chestiune reglată, tacit, în haită.

Dinamoviștii însă nu au voie să-i lase singuri pe acționari! Singuri e imposibil să ducă Dinamo acolo unde își doresc toți, așa că repet întrebarea: clubul a început să răspundă la exigențele suporterilor, tribunele când? Reflectați, câinilor!