Usain Bolt (40 de ani) s-a retras din activitate în urmă cu un deceniu, însă până în ziua de astăzi nu a fost detronat din postura de recordmen mondial la probele masculine de 100 și 200 de metri. Cercetătorii au analizat modul în care jamaicanul alerga și au tras concluziile despre lucrul ce îl făcea atât de rapid în comparație cu alți sprinteri.
Usain Bolt este considerat cel mai mare sprinter din toate timpurile, iar recordurile sale mondiale, stabilite la Berlin în 2009, supraviețuiesc până în ziua de astăzi, deși au trecut aproape două decenii de atunci. Jamaicanul a reușit să termine proba de 100 de metri din cadrul Campionatelor Mondiale de atletism de la Berlin în 9,58 de secunde, iar patru zile mai târziu a terminat proba de 200 de metri în 19,19 secunde, performanțe ce au rămas recorduri absolute.
Dar cum reușea jamaicanul să se impună în fața adversarilor? Ei bine, cercetătorii au ajuns la concluzia că un mare avantaj al lui Usain Bolt, pe lângă forța extraordinară din picioare, îl reprezenta înălțimea sa. Având 1,95 m, el era mai înalt decât mulți dintre concurenți, automat pasul său era mult mai lung. Conform unui articol publicat în revista GQ, în timp ce alți sprinteri aveau nevoie de 45 de pași pentru a termina 100 de metri, Bolt avea nevoie de doar 40.
„Un avantaj major pe care Bolt îl avea față de concurenții săi nu este diferența de lungime dintre picioare, ci, mai degrabă, lungimea propriu-zisă a acestora. La fiecare pas, distanța de contact a unei persoane — distanța orizontală parcursă în timp ce piciorul se află în contact cu solul — este, în esență, egală cu lungimea piciorului.
Lungimea picioarelor reprezintă, de regulă, 53% din înălțimea corpului. Având o înălțime de 1,95 metri, Bolt este mult mai înalt decât mulți alți sprinteri și, prin urmare, are picioare considerabil mai lungi. Prin urmare, la fiecare pas pe pistă, el acoperă o distanță orizontală mai mare decât ceilalți sprinteri. Acest lucru contribuie la faptul că face cu trei până la cinci pași mai puțin pe parcursul unei curse, în comparație cu ceilalți concurenți”, explică Andrew Udofa, cercetător în biomecanică.
Și mai impresionant este faptul că Usain Bolt suferea de o problemă despre care, în teorie, am spune că îl dezavantaja, însă oamenii de știință nu sunt atât de siguri asupra acestui aspect. Usain Bolt suferea de scolioză, lucru ce făcea ca piciorul său drept să fie cu 1,2 centimetri mai scurt decât cel stâng. În esență, scolioza este o afecțiune ce face coloana vertebrală să se arcuiască spre stânga, lucru ce a făcut ca șoldurile sale să nu fie aliniate corect. Pasul său asimetric făcea ca forța cu care piciorul drept al lui Bolt lovea solul să fie cu 13% mai puternică decât cea a piciorului stâng, care rămânea pe pistă cu 14% mai mult timp decât cel drept.
„Cercetările noastre publicate anterior au arătat că, pentru a atinge viteze mai mari, este necesar să se genereze forțe mai mari asupra solului într-un interval mai scurt de contact dintre picior și suprafață”, afirma Peter Weyand, directorul Laboratorului de Performanță Locomotorie.
„Acest lucru este valabil, în parte, deoarece timpul petrecut în aer nu diferă între alergătorii rapizi și cei lenți atunci când aceștia ating viteza maximă. În consecință, combinația dintre forțele mai mari exercitate asupra solului și timpii mai scurți de contact cu acesta este caracteristică celor mai rapizi sprinteri din lume”, a mai explicat el.
Cele mai importante rezultatele ale lui Usain Bolt rămân cele de la Campionatul Mondial de la Berlin, când jamaicanul a stabilit recorduri mondiale atât la proba de 100 de metri, cât și la cea de 200 de metri. De asemenea, de-a lungul carierei sale, Bolt a câștigat 11 medalii de aur la Campionatele Mondiale și 8 la Jocurile Olimpice, unde a obținut aurul la probele de 100 de metri și 200 de metri la Beijing (2008), Londra (2012) și Rio (2016). Inițial, Bolt câștigase ștafeta la toate cele trei ediții, alături de echipa Jamaicăi, însă medalia din 2008 i s-a retras după ce unul dintre colegii săi, Nesta Carter, a fost prins dopat. Astfel, el a rămas cu medalii de aur la ștafetă doar pentru anii 2012 și 2016.
Odată cu aceste performanțe era imposibil ca banii să nu vină, însă cea mai mare parte din avere Bolt și-a câștigat-o din sponsorizări, nu din premiile sportive. Totuși, nici veniturile din competiții nu erau de neglijat. Spre exemplu, Bolt a obținut aproximativ 400.000 de euro în timpul Campionatului Mondial de atletism de la Berlin. Cel mai important sponsor al său a fost Puma, iar contractele de publicitate i-au adus în 2015 și 2016 aproximativ 30 de milioane de dolari.