Sport

Editorial Cornel Dinu. 2-1 cu Lituania și Mircea Lucescu seamănă tot mai mult cu… Mircea cel Bătrân! Zis și cel Mare!

16.10.2024 | 08:41
Editorial Cornel Dinu 21 cu Lituania si Mircea Lucescu seamana tot mai mult cu Mircea cel Batran Zis si cel Mare
Editorial Cornel Dinu. 2-1 cu Lituania și Mircea Lucescu seamănă tot mai mult cu... Mircea cel Bătrân! Zis și cel Mare! Foto: colaj Fanatik & sportpictures.eu
Cornel Dinu analizează a patra victorie consecutivă a lui Mircea Lucescu și a naționalei sale, 2-1 cu Lituania, după un meci deloc ușor pe „ogorul din Kaunas.
ADVERTISEMENT

Și a fost și a patra victorie consecutivă a lui Mircea Lucescu și a naționalei sale, 2-1 cu Lituania, după un meci deloc ușor pe „ogorul” din Kaunas. Punctaj maxim, golaveraj 11-2, când am mai trăit așa ceva? Lăsați nivelul la care jucăm, nivelul adversarilor, bucurați-vă de rezultatele tricolorilor, la toate categoriile de vârstă!

Editorial Cornel Dinu. 2-1 cu Lituania și Mircea Lucescu seamănă tot mai mult cu… Mircea cel Bătrân, zis și cel Mare!

Când jucăm fotbal în țările baltice , cu care avem un palmares net favorabil, trebuie să ținem cont că acestea , îndeosebi Lituania, sunt puternice în baschet, hochei și tot ce înseamnă sporturi de iarnă, ceva, ceva și în atletism.

ADVERTISEMENT

Dar am mereu în ochii minții imaginea apocaliptică descrisă din surghiunul dictat de Mussolini într-o insulă tireniană apropiată de Roma, a teribilului romancier Curzio Malaparte, în „Kaput”. Chiar dacă acesta descrie bătălia de pe lacul Ladoga, din războiul ruso-finlandez din 1939.

Când, obișnuiți cu manevrele militare în plină iarnă, armata finlandeză, condusă de baronul Carl Gustaf Emil Mannerheim, singurul mareșal din istoria Lituaniei (fost ofițer, la începutul carierei, în… Armata Imperială Rusă!), a cam dat „Stânga-n prejur!” orgolioasei și glorioasei Armate Roșii.

ADVERTISEMENT

Ei bine, Malaparte se joacă dur cu puterea noastră de înțelegere, descriind că după tirul artileriei finlandeze asupra cavaleriei sovietice, care ataca pe lacul Ladoga din apropierea Sankt Petersburgului, a doua zi, din gheață, se ițeau doar capetele înghețate ale bieților cai măcelăriți… Cumplită imagine!

ADVERTISEMENT

Păstrând proporțiile, jucând la începutul iernii baltice, pe un teren prost, înfundat, umed, a fost greu tricolorilor să practice jocul de pase, și de aici de posesie, implementat de Mircea Lucescu. Să nu uităm că am avut probleme cu lituanienii și în partida tur, de pe ogorul rupt de brazde din Ghencea, gen de teren care nu avantajează abilitatea normală a distribuției antrenate de Mircea Lucescu de a construi și finaliza.

ADVERTISEMENT

A venit, izbăvitor de chinuială, pe fondul unui joc în care am fost depășiți în duelurile fizice provocate de oaspeți, plonjonul în careu, ca în piscina de la „Iaki”, al lui Ianis Hagi, transformat în golul de 2-1 de Răzvan Marin de la punctul cu var. Și, apoi, detașarea finală a cursei lui Mitriță, din prelungirile partidei, care ne-a dus la un 3-1  liniștitor doar pe hârtie.

Editorial Cornel Dinu. Răzvan Marin, al patrulea penalty transformat în ultimele 4 meciuri

Echipa națională a României a început bătălia de la Kaunas cu o singură schimbare față de distribuția din victoria cu Cipru, Sorescu în locul suspendatului Bancu în stânga apărării, evoluție neașteptat de slabă. Mircea Lucescu schimbă greu, e normal, echipa câștigătoare nu se modifică și trebuie împământenite relațiile ei de joc. Numai că…

ADVERTISEMENT

Am primit gol neașteptat de repede, minutul 7, după un henț al lui Rațiu în minutul 4, lămurit după confirmarea cu VAR a deciziei inițiale a scoțianului de centru Walsh. Mie mâna „vinovată” a lui Rațiu mi s-a părut apropiată de corp, arbitrilor nu.

Am egalat relativ repede, tot din penalty, incomparabil mai clar hențul lor decât al nostru, în minutul 17, fără să mai fie nevoie de analiză VAR. A transformat lovitura de la 11 m același deja obișnuit Răzvan Marin, chiar dacă portarul lituanian a fost „pe minge” și gata, gata să ne întristeze.

Am amenințat mai des poarta balticilor, terenul s-a „rupt”, dar n-a fost mlăștinos, n-a avut apă și ne-am putut face jocul de pase. Cât am putut, că nu-i în fiecare marți sâmbătă…

Am atacat mai mult, firesc, am fost mai stăpâni pe controlul mingii, am stat mai mult în terenul lor, chiar în careul lor, remarcându-l pe portarul lui U Cluj, Gertmonas, mai ales la capul de gol al lui Drăguș (minutul 30).

Până la pauză, fiecare echipă a mai avut câte o ocazie, parcă mai mare a lor, când Slivka, singur la 11 m, a reluat o centrare „pe șiret” peste poartă (minutul 44). Ducându-ne cu gândul că, jucând ultima dată în albastru, acum 32 de ani, în 1992, Bulgaria mămăligarului Stoicikov ne-a băgat trei „castraveciori” în plasă pe stadionul din Ghencea, în prezența lui Gheorghe Constantin pe banca tehnică.

Editorial Cornel Dinu. Mă așteptam la mai multe schimbări în repriza a doua, ne-au cam înghesuit pe final, dar nu ne-am înecat la mal

Deși blocați în multe momente de presionarea și marcajul pe zone, agresiv, al lituanienilor, în minutul 65 Drăgușin a recuperat mingea în preajma careului nostru, a luat-o la picior hotărât vreo 40 de metri, i-a pasat lui Man, care l-a angajat în centru pe Drăguș, acesta a intrat în careu cu un fundaș în spate și a marcat simplu, șut pe jos pentru 2-1. Contraatac de manual.

Am comprimat bine pe faza defensivă și am dilatat bine zonele pe atac în partea a doua a reprizei a doua. Au intrat Coman și Olaru (minutul 73, în locul lui Mihăilă și Răzvan Marin), a intrat și Ianis Hagi (minutul 84, în locul din ce în ce mai absentului Man), au rămas pe bancă ceilalți jucători pe care mă așteptam să-i văd pe teren mai devreme sau mai târziu, Mitriță și Alibec, deși mai erau două schimbări disponibile…

Ne-am cam chinuit pe final, ne-au cam înghesuit în jumătatea noastră de teren, dar am câștigat merituos (și) această a patra partidă cu Mircea Lucescu „la butoane” și sper să terminăm grupa neînvinși, de ce nu cu victorii pe linie. Diferența de valoare față de competitoare ne dă acest „drept”. Mircea cel Luce îmi permit să cred că înseamnă în fotbalul nostru un fel de Mircea cel Bătrân, atât de merituos în istoria noastră.

Editorial Cornel Dinu. „Măcar de-ar ține” istoric. Eu zic că ține!

N-a mai fost al patrulea „ful” cu 3 goluri marcate de tricolori, dar a fost o victorie de apreciat în contextul unui oponent care știe (măcar) să se agațe ca scaiul de adversar. Rezultat care ne-a făcut să ne zbatem degetele pe tastatura statisticii pentru a găsi patru jocuri câștigate la rând. Și cu un golaveraj generos, de 11-2.

S-a mai întâmplat doar în preliminariile pentru CM 1998, în care naționala condusă de Gică Hagi a impresionat, 9 victorii consecutive și un egal în ultima etapă, golaveraj 37-4! Primele patru meciuri au fost atunci 3-0 cu… Lituania, 4-0 în Islanda, 3-0 în Macedonia, 8-0 cu Lichtenstein. Ce să mai comentez?! Everest! Revenind la prezent, nu cârcotiți că adversarii sunt așa și pe dincolo, bucurați-vă de rezultate, astea contează.

Iar în final permiteți-mi să o parafrazez pe mama Maria Letizia a lui Napoleon Bonaparte, care spunea la victoriile strălucite ale faimosului său fiu „Măcar de-ar ţine”… Măcar să țină, să dureze și rezultatele acestei echipe naționale pe care o construiește, o sudează Mircea Lucescu.

Eu sper că, nu numai la acest nivel competițional, victoriile noastre să dureze. Un exemplu este și succesul superb al reprezentativei U21 cu Elveția și calificarea la al patrulea turneu final european consecutiv. Umbrită doar de… artizanul ei, prea nervosul Daniel Pancu, dar asta-i altă poveste, haideți să ne bucurăm, zic, de victoriile astea. Mai ales că am avut puține bucurii fotbalistice până anul trecut, completat fast de cel actual.