În 1990 în Europa erau 36 de federații afiliate la UEFA (astăzi sunt 55). Schimbarea de regim a lăsat România pe locul 9 în clasamentul UEFA; 9 din 36. În același an, Norvegia se află undeva în ultima treime a clasamentului fotbalistic european – locul 26. Interesant, tot acolo regăsim Norvegia și în 1980. Dacă aceea a fost o decadă a stagnării pentru fotbalul norvegian, Romania a urcat în epocă 13 poziții (în 1980 ne aflam pe locul 22 ).
Pentru a înțelege comparația din material, punem fotbalul și cifrele într-un context mai larg.
| Indicator | România | Norvegia |
|---|---|---|
| Populație în 2025 | 19.043.151 | 5.594.340 |
| Suprafață | 238.398 km² | 384.483 km² |
| PIB nominal în 2025 | 382,74 mld. € | 470,36 mld. € |
| PIB /capita în 2025 | 20.100 € | 83.860 € |
Conform Eurostat, România are de 3,4 ori mai mulți locuitori. Norvegia are un PIB total cu 23% mai mare și un PIB pe locuitor de 4,2 ori mai mare. În ambele țări, sportul numărul 1 după numărul sportivilor legitimați este fotbalul. Dincolo de asta însă, statistica ne pune la colț. Conform Anuarului Sportului 2024 al Agenției Naționale pentru Sport și raportului Confederației Sportive Norvegiene (tot pentru 2024), numărul fotbaliștilor legitimați era de 410.964 în Norvegia și de 190.015 în România. Raportat la populație, de peste 7 ori mai puțini.
În România, al doilea sport după numărul de legitimați nu este handblaul, ci baschetul – 41.470 de sportivi legitimați. Handbalul este abia pe 5, cu 12.282, devansat de… șah (19.860) și karate (15.261). În Norvegia, handbalul este al doilea sport (146.546), dar practic la egalitate cu… golful (146.482). Schiul ține și el aproape cu 110.031 sportivi legitimați. Așadar, indicatorul PIB/capita e cu adevărat relevant și se reflectă cât se poate de clar în sporturile de pe locurile 2 și respectiv 4. Din Norvegia, desigur.
În 2018, România era pe locul 20 în clasamentul UEFA, cu nouă poziții peste Norvegia (locul 29). La 8 noiembrie 2026, distanța era tot de nouă locuri, dar cu ordinea inversată. Norvegia ajunsese de pe 29 pe 13, iar România de pe 20 pe 22, după ce coborâse până pe 29 în 2019. În ediția 2026-2027, Norvegia are patru echipe în fazele ligii, iar România doar una – Universitatea Craiova.
| Norvegia | România | |
|---|---|---|
| Coeficient UEFA pe cinci ani, la 8 nov. 2026 | 41,012 | 26,125 |
| Puncte UEFA în 2026/27, la aceeași dată | 7,400 | 3,125 |
| Cluburi în faza ligii în 2026/27 | 4 din 5 | 1 din 4 |
:format(webp):quality(100)/https://dev.fanatik.rowp-content/uploads/2026/11/imagine1-2.jpg)
Norvegia a trecut de la 17,425 puncte în 2018 la 41,012 în clasamentul în curs. În 2024-2025 a obținut 11,812 puncte într-un singur sezon, când Bodø/Glimt a ajuns în semifinalele Europa League. Acest rezultat a dus țara pe locul 11 în clasamentul final din 2025. În 2026-2027, două dintre cele patru echipe norvegiene din fazele ligii, Bodø/Glimt și Viking, s-au calificat in Liga Campionilor.
:format(webp):quality(100)/https://dev.fanatik.rowp-content/uploads/2026/11/imagine2-1.jpg)
România și-a mărit coeficientul pe cinci ani de la 20,450 la 26,125 între 2018 și 8 noiembrie 2026. Cel mai bun sezon din interval a fost 2024/25, cu 7,750 puncte, când FCSB a ajuns în optimile Europa League. FCSB a adus atunci 24 dintre cele 31 de puncte ale României.
Cluburi în grupe sau în faza ligii
| Ediție | Norvegia | România | Cluburile românești |
|---|---|---|---|
| 2019/20 | 1 | 1 | CFR Cluj |
| 2020/21 | 1 | 1 | CFR Cluj |
| 2021/22 | 1 | 1 | CFR Cluj |
| 2022/23 | 2 | 2 | CFR Cluj și FCSB |
| 2023/24 | 2 | 0 | — |
| 2024/25 | 2 | 1 | FCSB |
| 2025/26 | 2 | 2 | FCSB și Universitatea Craiova |
| 2026/27 | 4 | 1 | Universitatea Craiova |
În acest interval, Norvegia a avut cel puțin un club în faza principală în fiecare ediție. România a ajuns cu două cluburi de două ori, în 2022-2023 și 2025-2026. În 2026-2027, Craiova a produs 9,5 din cele 12,5 puncte brute ale României, adică 76%.
Premiile UEFA pentru cluburi
Potrivit unei proiecții realizate de Football Meets Data cu instrumentul Prize Money Lab, în sezonul 2026-2027 cele cinci cluburi norvegiene vor încasa un total de 99,9 milioane euro de la UEFA, cu 79,1 milioane euro la nivelul minim folosit de model. Bodø/Glimt și Viking însumeaza 82,1 milioane euro în proiecție.
:format(webp):quality(100)/https://dev.fanatik.rowp-content/uploads/2026/11/imagine3-1.jpg)
Pentru România, sumele calculabile după traseu și rezultate ajungeau la 6,928 milioane euro. Craiova avea 4,803 milioane euro din patru tururi preliminare (0,700 milioane euro), intrarea în faza ligii (3,170 milioane euro) și două victorii plus o remiză (0,933 milioane euro). CFR Cluj avea 0,900 milioane euro, U Cluj 0,700 milioane euro, iar FCSB 0,525 milioane euro. Cifra pentru România exclude componenta value pillar, bonusul de clasament și premiile pentru rezultatele viitoare. Modelul folosit de FMD pentru fotbalul norvegian include estimări pentru aceste componente.
:format(webp):quality(100)/https://dev.fanatik.rowp-content/uploads/2026/11/imagine4-1-scaled.jpg)
Veniturile și cheltuielile salariale în 2025
Conform FMD, Bodø/Glimt a avut 64,8 milioane euro venituri operaționale și 29,1 milioane euro cheltuieli cu personalul sportiv. În raportarea de licențiere, personalul sportiv include jucători, antrenori și personal implicat în activitatea sportivă. Informațiile despre Glimt acoperă clubul, cu echipele masculine și feminine organizate împreună.
Norsk Toppfotball este asociația celor 32 de cluburi din primele două ligi masculine ale Norvegiei, Eliteserien și OBOS-ligaen. Asociația (similar LPF, dar acoperă și liga 2) realizează raportul financiar anual Toppfotballbarometeret împreună cu Deloitte și Toppfotball Kvinner, pe baza raportărilor de licențiere ale cluburilor.
:format(webp):quality(100)/https://dev.fanatik.rowp-content/uploads/2026/11/imagine5-1.jpg)
În România, FCSB a avut aproximativ 27,8 milioane euro venituri și 14,1 milioane euro cheltuieli salariale. Universitatea Craiova a avut aproximativ 16,9 milioane euro și 9,4 milioane euro, iar Rapid 11,9 milioane euro și 10,1 milioane euro. Pentru cluburile românești, cheltuielile salariale sunt cele raportate în bilanțuri și acoperă un perimetru mai larg nu doar personalul sportiv.
Contribuția Europei la veniturile anuale Bodø/Glimt a avut 42,4 milioane euro venituri UEFA în anul calendaristic 2025, aproape două treimi din venitul operațional. FCSB a raportat aproximativ 12,7 milioane euro din UEFA în același an, iar Universitatea Craiova aproximativ 6 milioane euro. Important – pentru cluburile românești, anul contabil acoperă părți din două sezoane.
În graficul Football Meets Data (FMD), media din Eliteserien a urcat de la 5.773 de spectatori pe meci în 2019 la 7.699 în 2026, cu date până la 6 septembrie. Este cea mai mare medie de după 2011, când s-au înregistrat 7.990 de spectatori pe meci. Maximul s-a înregistrat în 2007, cu 10.485.
:format(webp):quality(100)/https://dev.fanatik.rowp-content/uploads/2026/11/imagine6-1.jpg)
În România, European Football Statistics (EFS) indică o medie de 7.258 în 2023/24, urmată de 6.532 în 2024/25 și 5.745 în 2025/26, cu 12,0% mai puțin decât în sezonul precedent.
:format(webp):quality(100)/https://dev.fanatik.rowp-content/uploads/2026/11/imagine71200px.jpg)
Asistența în ultimele sezoane încheiate
Tabelul aliniază campionatele după anul încheierii ediției. Pentru Eliteserien, mediile sunt cele din graficul FMD. Pentru România, cifrele EFS acoperă sezonul integral, cu play-off și play-out în edițiile care au avut aceste faze.
| Anul încheierii | Sezon în Norvegia | Spectatori pe meci | Sezon în România | Spectatori pe meci |
|---|---|---|---|---|
| 2022 | 2022 | 5.713 | 2021/22 | — |
| 2023 | 2023 | 7.239 | 2022/23 | 5.532 |
| 2024 | 2024 | 6.907 | 2023/24 | 7.258 |
| 2025 | 2025 | 7.123 | 2024/25 | 6.532 |
| 2026 | În curs | În curs | 2025/26 | 5.745 |
Cu o populație de peste 3 ori mai mare decât a Norvegiei, România are o medie de spectatori pe meci mai mică decât a țării din nordul Europei. Și, important, o asistență în scădere. Un prilej de reflecție și de analiză – subiect pentru un viitor material.