Încă un „cadavru”! 3 ani, 9 meciuri fără victorie, doar 2 egaluri, golaveraj 6-16. Rapidul lui Pancu a îngropat acest palmares recent cu U Cluj și a făcut-o în stil mare. Victorie cu 4-3 într-un derby jucat cum demult nu am mai făcut-o! Am fost cu toții martorii unui meci care pe final părea că cere ca titlu de cronică clasicul “am jucat ca niciodată, am pierdut ca-ntotdeauna”. Un meci care este de fapt un rezumat al acestui început de sezon – victorie produsă prin atitudine. Asta este marea schimbare pe care Pancu o aduce în Giulești în acest sezon – atitudine corectă și mentalitate de învingător. E suficient? Pentru seara asta da, a fost. Pentru sezon nu, dar e o fundație pe care se poate construi. Mai ales la adăpostul punctelor.
Cine și-ar fi imaginat, de exemplu, că problema de eficiență din atacul Rapidului se va rezolva în deplasare la Cluj, cu U, echipă care tocmai întorsese CFR în derby, cu 3 goluri într-o repriză. Cine a pariat 3+ goluri Rapid la Cluj merită să i se dubleze cota. Susțin!
Ca să mă încurajez, îmi spuneam că șansa Rapidului exact victoria lui U în derby poate fi. Pentru că e foarte greu să te motivezi la cel mai înalt nivel în două meciuri consecutive. Doar că în debutul partidei nu clujenii plutesc pe norișori, ci fundașii noștri centrali, care se scot din joc cu extraordinară lejeritate, la o fază care nu spunea nimic nimănui. Ștefănescu scapă în careu, Latif vede gaura din apărare și strânge în centru, dar îi oferă astfel lui Macalou libertatea de a relua în poartă nestingherit mingea respinsă de Ungureanu.
Când iei gol în minutul 2 și se alege praful de tot planul de meci, doar atitudinea te poate salva. Din fericire, am avut-o. Corner în minutul 12, Moruțan vine cu specialitatea casei – pasă de gol, iar Kamara pune capul pentru egalare. Apoi, în minutul 24, preluăm conducerea printr-un gol realizat de doi Fotbaliști. Cu majusculă! Moruțan îl simte (sau îl vede cu coada ochiului) pe Stojilkovic, îl lansează din prima, din întoarcere, aproape cu spatele, iar Stojilkovic își pune în valoare viteza și finalizează cu scăriță. Execuție pentru care, după atâtea meciuri fără reușite și atâtea critici, îți trebuie nu doar valoare, ci și tupeu de fotbalist. E 1-2 și așa ne prinde pauza, chiar dacă Codrea trimite în bară după o lovitură liberă.
Când conduci în deplasare la U, la pauză vine statistica peste tine. Clujenii au marcat până la meciul cu Rapid 17 goluri, dar numai 4 în prima repriză. Restul de 13, în a doua. Cu CFR au fost conduși la pauză și au întors aproape fără emoții. Cum să stai liniștit când știi toate astea? Cum?! Psihologul Stojilkovic e cel care încearcă să ne relaxeze. În minutul 50 Moruțan preia o minge la centru, urcă vijelios spre careul advers și îi pasează în “gaură” lui Filip, care finalizează sub bară. E 1-3, acum trebuie doar să gestionăm corect repriza, pentru că planul lor se făcuse țăndări după 5 minute. Doar că, nu uitați, vorbim de Rapid. Peste doar 3 minute Ungureanu îi ia de mână pe clujeni și îi poftește din nou în meci. Pasă la adversar în careu și e 2-3.
În minutul imediat următor, Pancu reacționează și schimbă. Ați văzut schimbări care sunt inspirate și neinspirate în același timp? Dacă nu, Dobre-Bubanja este un foarte bun exemplu. De ce inspirată? Pentru că Rapidul, mai ales după golul primit, avea nevoie de forță și volumul de joc pe care Bubanja le poate aduce. Și le-a și adus. El a fost distribuit în centru, Rapid trecând într-un 4-3-3, cu Grameni, Doumbia și Bubanja la mijloc și Moruțan, Stojilkovic și Kamara în atac.
Doar că după ieșirea lui Dobre, pe dreapta ne apăram cu… Moruțan în fața lui Onea. Iar asta e fațeta neinspirată a schimbării. Ieșirea lui Dobre îl activează pe Chipciu, fotbalist șters până în acel moment. Cu Onea lipsit de protecție, flancul stâng al atacului lui U se activează și începe să producă pericol. În minutul 61 Kamara îi lasă locul lui Petrila, iar Bergodi, vulpe bătrână, răspunde imediat. Și Petrila și Moruțan sunt mult mai ineficienți defensiv decât Kamara și Dobre. Cu centrul terenului blocat de intrarea lui Bubanja, Bergodi forțează flancurile și îl introduce în dreapta pe Stanojev. Și începe să ne fie din ce în ce mai greu să rezistam.
În minutul 81, Chipciu (da, același Chipciu) aruncă o minge în careu, iar Likic deviază pe spate foarte periculos, dar pe lângă bară. Centralul vede corner, VAR-ul doarme pe dumnealui, iar din corner Codrea egalează. Simțim că suntem blestemați, dar golul a venit logic, meritat și …neregulamentar. Ba chiar provocat de fragilizarea flancurilor noastre.
Peste încă 6 minute Pancu schimbă din nou și rezolvă problema flancurilor prin introducerea lui Pașcanu. Rapid trece într-o apărare de 5, spațiile se micșorează, iar meciul pare să se încheie cu o remiză dureroasă pentru suporterul rapidist, dar pentru care am fi semnat cu toții înainte de meci. Nu sunt de acord Latif și Onea, fundașii laterali greu încercați până în acel moment de Macalou și Chipciu. Ei și atitudinea aceea despre care discutam la început și în materialul de dimineață, adică un mare plus pe care i-l datorăm lui Pancu.
Latif aruncă o minge în careu, Lefter respinge cu pumnul spre colțul careului, iar Onea lobează elegant cu capul. E 4-3 și dacă există probabili pariori nebuni care să fi văzut 3+ goluri pentru Rapid, refuz să cred că cineva putea să “vadă” gol de 4-3 Onea…cu capul!!!
Rapid câștigă în minutul 88 prin golul cu capul marcat de cel mai scund jucător de pe teren, câștigă cu 3 pase de gol marca Moruțan (MVP-ul meciului), cu 2 goluri superbe ale lui Stojilkovic și cu 3 juniori în teren – Ungureanu, Doumbia și Latif (ce bine i-a rezistat lui Macalou!). Într-un meci în care primul unsprezece al Rapidului a avut o medie de vârstă de sub 25 de ani, Rapid a mers la Cluj pentru a confirma începutul de sezon. O înfrângere ne-ar fi dat înapoi din perspectiva moralului de competiție și ne-ar fi îndepărtat de lider. Mai mult, ar fi pus sub semnul întrebării tot ce s-a obținut în primele zece etape și ar fi confirmat teoria “sezonului rece” marca Pancone.
Victoria obținută la Cluj obligă. Obligă echipa să se lupte acolo sus, dar mai mult decât atât, obligă clubul să țină pasul cu echipa și entuziasmul său. Daca toată lumea va înțelege momentul și va face totul pentru a-l fructifica, putem spera la ceva frumos la finalul sezonului. Sau măcar la ceva mai bun decât am primit în ultimii 4 ani.